Ce este rezistența la insulină?
Deși, ați auzit oamenii vorbind despre glicemie (glucoza/zahărul din sânge) și rezistență la insulină, poate nu aveți idee ce înseamnă!
Insulina e te un hormon produs de pancreas, care ”ajută” glucoza să pătrundă în celule și să fie transformată în energie. Rezistența la insulină apare atunci când răspunsul celulei este afectat (nu răspunde bine la insulină). Inițial , corpul va încerca să compenseze, producând mai multă insulină. În timp, din cauza nivelurilor constant ridicate de insulină în circulație, celulele pot deveni mai puțin sensibile la prezența acestui hormon.
Când rezistența la insulină este prelungită, poate apărea prediabetul. Dacă pancreasul ajunge într-un stadiu în care nu mai poate produce niveluri adecvate de insulină, se instalează diabetul zaharat de tip 2, iar acesta trebuie gestionat prin managementul glicemiei, al dietei și al stilului de viață.
Rezistența la insulină este o etapă a disfuncției metabolice, care precede diabetul. Înainte ca o persoană să fie diagnosticată cu diabet zaharat, are, deja, niveluri ridicate de glucoză și insulină în sânge, fiindu-i greu să piardă în greutate.
Simptome:
- Apetitul crește pe măsură ce celulele ”se luptă” să acceseze energia din alimentele consumate;
- Persoana se poate simți înfometată și obosită, în ciuda faptului că tocmai a mâncat.
Menopauza este o perioadă în care procesele metabolice se schimbă drastic. Odată cu scăderea nivelurilor de estrogen, poate scadea și rezistența la insulină. Continuând să mâncați ceea ce ați mâncat întotdeauna, poate afecta negativ forma corpului și capacitatea să vă mențineți energia și funcționarea.
Observând indiciile corpului dumneavoastră (ex. modificări ale apetitului, modificări ale compoziției corpului și ale nivelurilor de energie), puteți face modificări mici, dar semnificative în dietă și să preveniți nivelurile ridicate de glucoză din sânge.
SFATURI:
- Evitați hrana foarte procesată (ex. chipsuri, produse de patiserie ambalate, mese congelate, supe conservate, etc);
- Evitați alimentele și băuturile dulci;
- Alegeți fructele dulci în mod natural;
- Alegeți băuturi neîndulcite;
- Alegeți forme complexe și mai lent digerabile din carbohidrați (se descompun în organism în glucoză, fibre și amidon). De exemplu, orezul brun sau sălbatic, pâine integrală și paste integrale;
- Reduceți dimensiuniile porțiilor;
- Reduceți frecvența consumului de mese bogate în carbohidrați;
- Creșteți aportul de grăsimi sănătoase la fiecare masă (ex. pește gras, ulei de măsline, nuci, semințe, avocado);
- Evitați grăsimile saturate (se găsesc în special în produsele de origine animală) și grăsimile trans (se găsesc în uleiurile hidrogenate).
- În pregătirea unei mese, țineți cont să reușiți să echilibrați carbohidrații (ex. orez, paste, pâine, etc.) cu proteinele (ex. carne, pește, ouă, brânză, etc). Includeți o multitudine de legume colorate, fără amidon. (Concentrați-vă pe calorii de calitate!)
- Adoptați obiceiuri sănătoase – schimbarea modului de abordare a alimentelor (construiți-vă noi obiceiuri, care devin permanente).
- Nu săriți peste mese
Potrivit unei meta-analize, publicate în 2019 în Clinical Nutrition ESPEN, persoanele, care își modifică obiceiurile alimentare tradiționale, crescând cantitatea de produse de origine animală și reducând alimentele pe bază de plante, experimentează o creștere remarcabilă a frecvenței diabetului zaharat de tip 2.
Referințe
https://www.nutritionist-resource.org.uk/memberarticles/what-is-insulin-resistance
articol scris de dr. Cătălina NECHIFOR – nutriționist-dietetician
